Lumea mea

O lume devine reala doar daca o poti atinge sau faurii. Vise i-au nastere ,cresc pana in stadiul de proiect ca apoi sa se prabuseasca sub greutatea lor.
E trist ,e terifiant sa stii ca lumea ta e doar in mintea ta si ca se poate termina cu o simpla clipire de pleoapa .Te agati cu disperare de viitorul inchipui cu perfectiunea ,iti doresti neatinsul ...ceea ce altii au deja.
Te inconjuri de nimicuri ,ca apoi ,sa le arunci gretalit .
Ai echilibru,asa crezi ,ca apoi sa cazi in gol, realizand ca stai pe un spatiu prea ingust si nu ai nimic in spate de care sa te sprijini.
Uiti trecutul plin de monstii inlocuindu-l cu fantasma prezentului.Fauresti din nimic imposibilul in vise .Te afunzi si nu mai vrei sa te trezesti.Acolo e lumea ta .Acolo lumea prinde substanta aduce consistenta ,acolo pestii zboara asemeni pasarilor ..ii atingi cu un deget ,ca sa se imprastie speriati ,acolo poti inota in liniste deasupra pamantului insorit,acolo poti fi fericit,acolo e iubirea . . . acolo e tot ce ai ,de ce ai vrea sa te intorci ?
E reala ,e acolo ,e bizara,dar traiesti in pace si liniste .Iubesti si esti iubit.



Lacrimile s-au tranformat demult in praf de stele apuse in neant ,acolo zambetul nu mai doare iar cuiele pe care calci s-au transformat in petale de trandafir...petale rasarite din fiecare picatura cursa din talpile tale .
E pace si liniste si tu esti stapanul absolut ...acolo in lumea ta ascunsa in mii de vise faurita din miliarde de idealuri ...lume prabusita sub propria greutate .Moarta inainte de a se fii putut naste.