duminică, 26 septembrie 2010

Coincidente

E duminica dimineata si ca orice om normal...aici ati astepta sa zic ca merg la biserica ....:)). Fals,pai la cat sunt de normal ,ce as cauta eu la biserica ? Sa vina biserica la mine ,no bine ?:P
Si deci duminica dimineata ca orice om (a)normal stau si butonez calculatorul . Sunt cateva bloguri pe care le urmaresc si care chiar imi plac .Si gasesc ceva ,ce atunci cand a fost scris am citit in fuga iar acum am redescoperit ,postarea luand-o ca pe o revelatie.
Se vorbeste despre relatii,alte relatii,relatii gay ,iar unele particele, parca, sunt trase la indigo cu ceea ce simnt si traiesc eu.Bineinteles cu mici particularitati.Mi-am permis sa dau copy si paste de aici si sa comentez putin :D
"Nimeni nu trebuie sa stie de mine, de fiecare data cand il vor vizita neamurile, eu trebuie sa dispar din peisaj,…, si e doar inceputul…vor veni sarbatorile si alte chestii. Noi suntem un cuplu normal doar in cartierul gay, in afara lui suntem doar doi tipi care si-o trag si culmea unul dintre ei pozeaza in hetero. Asta da fun! Nu ma pot plange, facem chestii impreuna dar doar in…cartierul gay, camping gay, club gay…etc gay. Asta e normalitate? Da stiu e relativ termenul, eu unul nu-l agreez deloc, dar nu am gasit altul mai bun. E ca si cum as juca in 2 filme diferite in acelasi timp. Nu stiu, nu mi se pare ok, dar cica o vorba zice ca “ iubirea cere sacrificii ”…mai sa fie, pana cand sa tot platesc?
Se mai zice iar ca e bine sa mai lasi de la tine, si sunt de acord cu asta…dar cand ti se tranteste un raspuns de genul « trebuie sa ma accepti asa cum sunt » fara sa miste un deget sa schimbe ceva…e cam tras de par, mai ales ca nu cer luna de pe cer! Nu sunt fanul deadline-urilor, dar se cerea unul…i-am dat 1 an sa isi regleze conturile! Urat, recunosc, dar trebuie luat taurul de coarne! Dar daca termenul nu e agreat de cealalta parte ce e de facut? Te desparti sau tragi speranta ca daca intr-adevar iubirea e asa de mare pe cum spune, va rezolva totul intr-un final? Si daca nu? Mai e valabila vorba aceea « mai bine sa previ decat sa tratezi! »? Sau este mai palpitant sa traiesti in nesiguranta?
Probabil sunt inca in perioada aceea de hipersesibilitate si imi sare mustarul din orice, donc o sa ma las purtat de val cu tot cu incertitudinile mele!
Imi dau seama cat de frustranta poate fi situatia de ambele parti,ma refer la partile dintr-o relatie .La mine ,la noi ,situatia e putin diferita .Nici eu nu doresc o afisare excesiva ,dat fiind ca traim in Romania ,dar despre mine parintii stiu, si iubitul meu,a facut un pas important venind acasa la mine ,la parintii mei, in calitate de iubit nu de prieten sau amic sau orice altceva .
Concluzia extrasa la final de blogger e identica cu a mea ,asa e ,uneori din prea mare iubire uit ca cel de langa mine are si el propriile asteptari ,pretentii ,idealuri in legatura cu relatia noastra.Uit de obligatiile lui , punand in fata doar nevoile mele .
Uit ca pentru a veni sa ma vada uneori se imprumuta ,uit ca vine de la munca frant de oboseala ,uit ca sta cu mine la telefon ore intregi ignorandu-si prietenii.
Si spun asa cum se spunea mai sus :"nimeni din jurul meu nu are voie sa aiba probleme "
Alteori sunt gelos ca il suna ex-ul, desi pe mine fostul iubit ma suna mai des . Ei, acum singura concluzie care poate fi extrasa e ca sunt prea posesiv,excesiv chiar,dar poate sunt asa pentru ca il iubesc si nu vreau sa-l pierd,dandu-mi seama ca il pot pierde in doua feluri :
1)inselandu-l
2)obosindu-l cu tampeniile mele
Schimbarea e oportuna pana sa se ajunga la acel"prea tarziu",mai ales ca el a schimbat cam tot ceea ce se putea schimba .
Suntem oameni si iubim iar iubirea vine cu gelozia si posesivitatea la pachet...Ca un imprumut la banca ,esti imprumutat dar nu poti sa iei imprumutul fara comision si dobanda .Important e ca dobanda si comisionul sa nu fie mai mari ca imprumutul :D,ca atunci e de rau .

Un comentariu:

bumblebee30 spunea...

Cand am dat click pe link si am vazut ca mi se incarca blogul m-a luat cu transpiratii...serios, m-a luat un fior de caldura...apoi am vazut franturi din ceea ce scrisesm eu. Ciudat...foarte ciudat. Pentru ca e foarte periculos sa iti deschizi sufletul si totodata sa ai sange sa inghiti comentarile altora, fie bune sau rele!
Imi place sfarsitul articolului tau, punem in fata doar nevoiile noastre uitand ca cel de langa noi era si el o viata...Hmmm...ciudat, nu? Si sti ce e mega ciudat? Ca mi-am dat seama la timp de chestia asta, adica la putin timp dupa ce am publicat articolul respectiv, caci parca at cand iti citesti gandurile si trairile scrise undeva iti dai seama unde e "buba"...
Culmea am fost un wk la casa mamei lui...si o sa ne mutam impreuna! Ideea e sa ne dam seama la timp unde si cand facem o greseala...de aceea spuneam ca e ciudat la inceputul articolului...parca nu ma mai recunosteam...nu-mi venea sa cred ca eu am scris art. respectiv! :)