10 octombrie

08:30,2008 Autogara Napoca,Cluj Napoca

Era o zi de toamna tarzie,incredibil de insorita ,eu in intarziere ma indrept spre ghiseul dispecerului ca sa intreb de urmatoare cursa spre Targu Mures.

Adormisem ,si pierdusem autobusul de 07:30.

O doamna amabila imi raspunde ca tocmai se pregateste sa plece microbusul celor de la „Magic Trans”, indicandu-mi peronul .Ii multumesc si ma indrept spre microbus.Ma apropii si intreb soferul daca mai are locuri si la cat ajunge la Targu Mures.Imi raspunde ca are si ca pe la 12:30 are sosirea in Mures.Ma mir,si o fac cu glas tare ,intrebandu-ma pe mine insumi :”da asta cu ce merge ,cu fotoghin?”La care soferul iritat imi raspunde intr-o romana stricata :”daca nu convine la tine,du-te la avion!”

Scot telefonul din buzunar,indepartandu-ma de masina,cautand numarul LUI,celui cu care vorbeam de ceva vreme pe net si la telefon .Urma sa ne intalnim prima data ,urma sa se confirme sau sa se infirme sperantele ...

     Gasesc numarul si formez rezemandu-ma de hidrantul rasarit din peretele autogarii.Suna ...suna lung si nu raspune nimeni , pe cand ma pregateam sa inchid II aud vocea somnoroasa.Il salut si ii spun ca ajung in jurul pranzului,putin mai tarziu decat anticipasem.Ma intreaba ce s-a intamplat si ii raspund ca am adormit ...Inchid telefonul,soferul imi facea semne ca pleaca,pornesc si simnt ca ceva ma tine in loc cateva secunde apoi cedeaza...era o sarma legata de teava ce iesea din hidrant care se infipse in pantalonii mei ...facandu-le un drag de gaura exact in dreptul buzunarului stang !

Injur printre dinti si alerg spre microbus.

Tin minte aproape fiecare minut din acea zi,desi s-a intamplat acum 5 ani, pe data de 10 octombrie .

Drumul pana la Mures,apoi scurta mea asteptare pana a aparut el in Pta Panov,bluza lui albastru cu alb,geaca de blugi,blugii si ochii LUI albastrii ascunsi sub un cozoroc ...barul de peste drum unde am baut,eu o cola iar el o cafea,Cetatea unde el a mancat cateva castane iar eu am baut o cafea ,drumul spre gara ,urcatul in tren,apoi sms-ul meu catre el :”oare te voi mai vedea ?”

     A doua zi fulgi mari de zapada acopereau gradina mamei,soarele a mai incalzit o zi ,doar ca eu sa imi pot amintii de acea zi insorita de 10 octombrie 2008.

Cluj-Napoca ,octombrie 2013

       Nimic nu s-a schimbat ,doar soarele e mai zgarcit ascunzandu-se dupa nori plumburii lasand ca vantul sa astearna praful peste anii petrecuti impreuna dar departe unul de altul.

Cinci ani de  distanta a erodat relatia , o relatie in care eu eram locomotiva ,o relatie care  am vrut sa mearga , o relatie faurita de noi doi.

Chiar daca la inceput ,a recunoscut si EL ca nu m-a iubit,incet,incet a vazut ca sunt sincer si chiar IL iubesc a inceput sa aiba incredere in mine si sa ma pretuiasca .

        Am facut palnuri ,am construit idei,am sperat intr-un viitor mai bun pentru amandoi,dar la un moment dat am observat ca sunt singur inainte ,paseam prea repede iar EL nu reusea sa tina pasul cu mine .Eu vorbeam de casa noastra ,de viitorul nostru de a realiza ceva durabil impreuna...DAR

In fiecare an erau amanate palnurile ...in fiecare an am sperat ca acesta va fi ultimul departe de el....dar eu...noi eram mereu pe locul secund.

Suna a reprosuri,chiar nu vreau sa se transforme aceasta postare in asa ceva ,e doar o frustrare a mea,o neimplinire cu care va trebui sa ma impac cu viitorul sumbru care se profileaza la orizont.

      In urma cu cinci ani priveam la profilurile de pe "romeo"a barbatilor,trecuti de 40 de ani ,care cautau relatie ..nu mai era atragatori si intotdeauna cand ma baga in seama unul dintre acestia gandeam:”cat ai fost tanar ai zburat din floare in floare ,iar acum vrei relatie!”

Azi ma vad in postura acelor barbati de varsta mijlocie si ii inteleg,pe unii,care asa ca mine au investit in relatii lungi ,dar s-au trezi singuri ...motivele nu mai conteaza.

Anul acesta e un an de rascruce ..totul sau nimic ...dar asemeni unui trisor la pariuri stiu deja rezultatul .

Daca regret ceva e timpul pierdut departe de EL , regret ca nu am reusit sa-L conving cat de mult IL iubesc,ca nu am reusit sa IL fac sa isi doreasca sa stea langa mine ...

Viitorul nu a fost niciodata al meu,doar eu m-am incapatanat sa cred opusul.

La multi ani,Denis,alaturi de cine iubesti.

scris : 25.09.2013