Doi ani

Deja doi ani au trecut de cand l-am intalnit pe el ,pe Denis .

Au trecut ca gandul si nu indraznesc sa privesc inapoi ,de teama, ca nu cumva totul sa fi fost un vis ,o amgire.

Doi ani care au trecut,care ar fi trebuit sa intareasca fundamentul relatiei,dar toata lumea stie ca timpul macina ,zdrobeste si niciodata nu construieste.

Din fericire ,am stiu sa ma protejez de efectele lui si am incercat sa-l privesc ca pe un aliat .

Azi numar clipe si zile ,saptamani si luni de cand inima mea a inceput sa bata numai pentru el !

Au fost tentatii si ocazi ,dar niciodata nu au fost atat de mari incat sa ma abata de la drumul meu .De ce il iubesc ? De ce ii sunt fidel ?De ce traiesc doar prin el si pentru el ?
Nu stiu ,daca as sti ,probabil ca nu l-as mai iubii.E important ca il iubesc .

Daca ar fi sa trag linie si sa contabilizes reusitele si insuccesele ...e clar ca ar fi inca multe de facut .

Desi au trecut doi ani ,suntem tot ca la inceput .Imi doresc mai mult ,intotdeauna mi-am dorit mai mult .

Inca ma sper ca anul care vine mi-l va aduce langa mine zi de zi .

Speranta moare ultima,iar funeraliile i se tot amana!

Doi ani au trecut ...atat de repede,parca ieri eram in trenul care ma ducea spre casa ,dupa ce l-am intalnit prima data la un suc in Targu Mures,intrebandu-ma :"oare o sa mai vrea sa ma mai vada ?"

Iar de atunci au trecut doi ani .Atat de putin.

Au trecut ,important e ce va urma .
Eu asta imi doresc :