Vapaia

Intuneric . E frig ,mi-e frica .Privesc in jur si nu zaresc nimic ...E lumea mea .Aici , eu sunt Dumnezeu !Undeva departe, zaresc o luminita.Intresant,imi spun .

Imi intind aripile si incep sa zbor spre punctul luminos care, se marea ,devenea din ce in ce mai mare ,din ce in ce mai cald .Lumina orbitoare strapunge pleoapel inchise ,iar caldura imi desfata trupul . E atat de bine ... e atat de bine!!!
Lumina devene din ce in ce mai puternica ,ochi ma dor , iar razele ascutite imi sfredelesc orbitele .Caldura e dogoritoare , iar pleoapele incep sa sfaraie in contact cu ochii. Lacrimi clocotite ard obrajii rosii,lasand dare ascutite in urma .Imi intind aripile ,le simt arzand .Ma dor... 


Vreau sa trag aer in piept dar ,valul de caldura imi usca pieptul .Cu inima batand frenetic ,ma smulg din vapaie si incep sa prind viteza .O forta nevazuta ma taraie inapoi ,urlu ,cuprins de panica ,nu vreau decat sa simt frigul ,intunericul . . . 

Simnt cum valtoarea inceteaza ,nu ma opresc ,gafaind cu ultimele puteri ,alerg fara un tel.Vreau sa fiu departe de lumina.. de caldura ... de foc . Deschid ochii ,inca mai simt lumina pulsand in ei.


Indraznesc si privesc inapoi ,vapaia e doar un licar in neant. Pustiu si singur ,cu ochii in lacrimi si fara aripi imi reamintesc de ce ma feream de iubire .. arde ..ustura ..omoara